ziduri în oraşul de iarnă

pe străzi trece iarna

oamenii trăiesc în cutii de conserve

oamenii au virgule puncte semne de exclamare

caii sălbatici ajung la abator măcelăriile gem de animale îmblânzite

nu sunt fratele vostru nici sora voastră nici apa vie sau moartă

nu sunt umbra umărul mandibula tibia sau creierul vostru

sunt iarna şi toamna celor trişti şi patetici

cel care tace şi urcă iederă pe ziduri mucegăite

cel care poartă cu el viziuni stoarse de vlagă

ştiu cum e
ţi se umflă venele scuipi în oglindă dai cu pumnul în vitrinele zilei

dincolo de extaz urlet ardoare flacără

sobră şi mută inima de piatră a celui care iubeşte haznaua asta apocaliptică

lumea cu infinitele ei prelungiri efemeridele scârboase ale melancoliei

metafora crâncenă a plictisului

cu ochii daţi peste cap purtând în cioc o candelă de argint care luminează oraşul

dacă vezi un om ocoleşte-l te va iubi şi va crăpa singur
dacă vezi o piatră ia-o în braţe va deveni om

ştii cum e?

dincolo de cuvânt doar acoperişuri

dincolo de acoperişuri

ferestre

semne pentru mai târziu

urlete de fiară adormită la timp

în oraşul de iarnă

doar ziduri

niciun om
doar ziduri

photo by man ray