Arhivă pentru Noiembrie, 2011

şi ce mai faci tu, dana banu?

Posted in jurnal, muzichiile danului on Noiembrie 26, 2011 by danabanu

dimineaţă. eu cred încă în oameni. copiii de vârsta mea au început să renunţe la poezie. prin ţară e sărăcie şi eu călătoresc mult. uneori mi-e teamă, uneori îmi spun că am să plec de aici şi n-am să mă mai întorc.

din ce în ce mai singur printre oameni străini. basri s-ar putea să aibă dreptate, ţara asta e ţara oamenilor singuri(basri este soţul meu şi nu e român).

aştept şi caut ceva ce ştiu că nu voi găsi niciodată. deocamdată nu renunţ, doar merg înainte. mi-am întrebat prietenii: „voi credeţi că oamenii mor când nu mai au nimic de spus?” iar ei au tăcut(probabil nu mai aveau nimic de spus).

e greu. încep să îmbătrânesc într-o ţară care nu mai e a mea.

eu, dana banu, trebuie să am foarte multă grijă de mine pentru că sunt un om singur, unic şi foarte puternic.

Anunțuri

Cântecul samovarelor la Gaudeamus

Posted in veşti despre ce se mai întâmplă în lumea noastră with tags , , , on Noiembrie 21, 2011 by danabanu

pe parcursul târgului de carte Gaudeamus puteţi găsi cartea mea „Cântecul samovarelor” la standul editurii Tracus Arte.

egipt

Posted in imagini sunete culori on Noiembrie 17, 2011 by danabanu

în aşteptarea călătoriei în egipt

„Mitologii amînate”- noua carte a lui Adrian Suciu- se lansează vineri 11.11.11

Posted in de luat aminte, din lumea noastră cea de toate zilele, pe unde merge danul când iese din casă, prietenii danului on Noiembrie 7, 2011 by danabanu

ne vedem deci vineri seară la recitalul lui adi

5 cântece pentru adus cuvintele înapoi

Posted in cartolinele-poezii ale danei banu on Noiembrie 7, 2011 by danabanu

1.

se mai întâmplă

nu îmi folosesc la nimic cuvintele pe care nu reuşesc să le spun

în ultimul timp aprind lumina inutil nu mai sunt aici

stau în faţa unei zile pe care nu mi-o doresc ea tace şi mă priveşte absentă

ca o femeie încă frumoasă ca un bărbat bătrân puţin trist

o singură zi care se tot repetă aceeaşi indiferentă şi perfectă zi

ce nu e iubit la lumina zilei rămâne la fel de neiubit şi în întunericul nopţii

toate cuvintele ne locuiesc atunci când pleacă de la noi e semn că nu mai suntem o casă primitoare

2.

eu nu scriu poezii

Sălbăticiunea Mea doar naşte uneori semne

bune pentru îmblânzit Oraşul în care trăiesc singură

mereu am fost mireasa din somnul cuiva

mereu am stat decoraţie ieftină la pieptul răniţilor în războaie secrete

3.

o, tinereţe a mea în armură strălucitoare

până aici ai călătorit alături de mine şi nu te-am iubit dar m-ai adorat

nu te-am căutat şi nu te-am dorit dar m-ai tulburat îndeajuns

pentru ca să pot renunţa şi la tine acum

4.

aproape bătrân

cât de mult mi-am dorit senectutea albul pletelor şi odihna ei

mereu i-am alergat în întâmpinare cu un pachet sub braţ

în care păstram cu o tămăduitoare speranţă şi cu multă grijă

tutun fotografii sepia cartoline şi-o pipă din spumă de mare

cred că nu voi ajunge niciodată la ea dar sunt deocamdată

un om aproape bătrân iar asta ar trebui să îmi fie îndeajuns

o jumătate de drum e mai mult decât nimic

5.

cuvinte doar alte şi alte cuvinte

e bine că nu am văzut ruinele caselor prin care am trecut

nici ochii stinşi ai oamenilor pe care i-am părăsit la timp mereu nepotrivit

e bine că sap galerii subpământene pentru orbi

şi că uneori cânt cu voce tare şi puternică pentru surzi

painting by Andrey Remnev