Arhivă pentru Iulie, 2012

dana banu blues

Posted in creioanele danului on Iulie 30, 2012 by danabanu

multă lume se agită în jurul meu
toţi vor să îmi spună câte ceva
stau liniştită în casa mea
telefonul e închis uşa la fel
tot mai departe eu de mine m-aş vrea

oamenii pot să dispară în ceaţă
am să desenez cât de curând alţii în loc
iau maşina şi plec
în portbagaj e o eşarfă albastră

ieri m-am întâlnit cu un om ciudat
în oglindă

nu deranjaţi
nu mai întrebaţi nimic despre mine

doctorul grig mi-a spus
nu e de bine
călătoriile te obosesc peste măsură
trebuie să stai acasă un timp
nu mai fuma şi mai ales nu te enerva
doctorul acesta spun eu
e adevărata problemă a mea
dacă vreau îmi iau tot anul vacanţă
asta ca să îl enervez

nu
nu am să mai vin la Paris
nu te impacienta
nu face curat în casă
nu schimba perdelele din fereastră
tot ce vreau e să ningă acum
peste umbra ta
dar asta nu se poate
poate doar dacă m-ai desena pe geamul tău
încă o dată
o da geamul tău
care se ştie deja
nu mai e demult şi al meu

aşa că nu fii trist dragul meu
poate plec în vacanţă
nu am să mă las de fumat
am să îţi trimit însă curând
poate chiar mâine sau niciodată
o vedere frumos colorată
pe care am să scriu cu pixul cel verde
nu deranja nu te enerva nu întreba
nu te agita nu respira nu expira
stai şi trăieşte cuminte
o viaţă care nu mai este a ta

şi
dacă mă gândesc mai bine
ţi-aş fi scris chiar şi o poezie
dar ce pot să spun
iată că nu a fost să fie

da da
dana
nu nu
banu

daniil şi capătul pământului

Posted in cartolinele-poezii ale danei banu, de-ale mele mărunţele, imagini, jurnal with tags , , , on Iulie 18, 2012 by danabanu


Cafe de Flore 1970 – Serge Jacques

„uite daniil
aici e capătul pământului
bem o cafea povestim despre lucruri mărunte şi ape tulburi

ei spuneau că zboară prin lume tot felul de păsări ciudate
că vremurile ne scriu ne gândesc ne mestecă încet şi desigur
că vom ieşi din oraşul acela mult prea devreme
ca să mai înţelegem şi noi câte ceva
ei aveau întotdeauna dreptate
dar noi am plecat
şi nu ne-am mai întors niciodată”

la versurile astea m-am gândit acum câteva zile în timpul călătoriei în franţa. imaginea lui daniil m-a tot urmărit în ultima vreme. totul e bine. va trece şi vara asta până la urmă, aştept toamna şi călătoria în siberia.